Sindromul Moebius

Sindromul Moebius (paralizia faciala congenitala sau paralizia oculofaciala congenitala sau aplazia nucleara) este denumirea data unei boli neurologice congenitale rare, a carei caracteristica clinica este paralizia faciala periferica. Este vorba despre o tulburare de dezvoltare a nucleilor nervilor cranieni, cei mai afectati fiind perechile 7 (facial) si 6 (abducens). Nu se cunoaste cu certitudine cauza acestui sindrom, desi cercetarile de pana acum sugereaza o etiologie genetica.

Manifestarile clinice pot apare inca de la nastere, dar uneori sunt descoperite abia mai tarziu:

facies inexpresiv, imposibilitatea de a zambi, tulburari de vorbire

ptoza palpebrala si diferite paralizii ale nervilor oculari, manifestate prin tulburari de miscare ale globilor oculari (imposibilitatea de a urmari cu privirea un obiect), strabism

tulburari de deglutitie (inghitire) ca urmare a afectarii nervului 9 (glosofaringian), tulburari de masticatie, atrofie a limbii – modificari care fac dificila alimentatia

retard motor datorita unor anomalii musculare, mai frecvent hipotonia musculaturii din partea superioara a corpului. 

  Acestea sunt doar cateva, cele mai frecvente, dintre manifestarile caracteristice acestui sindrom; de la caz la caz mai pot fi prezente si alte tulburari, precum tulburari de comportament, autism, atrofia limbii, tulburari respiratorii, anomalii ale degetelor etc.

Insa nu inseamna ca o persoana care are Sindrom Moebius trebuie sa prezinte toate aceste tulburari: in functie de gradul tulburarilor de dezvoltare, persoanele pot fi mai mult sau mai putin afectate.